Roxelana, sultana veselă

hurrem sultan1

Puțini sunt cei care să nu fi auzit sau să fi văzut, măcar, o secvență din serialul Suleyman Magnificul care a ecranizat viața personală a marelui sultan și intrigile politice de la Curte, dar și cele pentru supremația geopolitică. În cele ce urmează vom încerca să creionăm portretul celei care a fost preferata sultanului, care de la o simplă roabă a ajuns să ia decizii imporante într-o lume dominată de bărbați.

Domnia lui Süleyman I (1520 – 1566) a marcat apogeul Semilunii. Născut în epoca tiparului și a curentului umanist, Süleyman I a fost un bărbat temperat, cumpătat, stăpân pe sine, rece și insensibil atunci când politica o cerea.
Puternic și curajos, a juns pe tronul imperiului fără vărsare de sânge, fiind singurul moștenitor rămas în viața al sultanului Selim I. A fost conducătorul celui mai puternic stat din lume. Temuta Semilună, în timpul său, își întindea stăpânirea pe trei continente. Era convins că misiunea sa era cea de cârmuitor islamic şi de aceea declara: „Prin mila lui Allah sunt capul comunităţii lui Muhammad. Puterea lui Allah şi minunile lui Muhammad sunt călăuzele mele. Sunt Süleyman în numele căruia se citeşte hutba (predica de vineri, privilegiu rezervat califilor) la Mecca şi Medina”. A fost conştient de misiunea pe care o avea, dar cu toate astea a cârmuit cu moderaţie şi în conformitate cu raţiunea de stat. Pentru turci a rămas Cuceritoru, renume recunoscut chiar şi de cei mai înverşunaţi adversari.

harem

Dar puțini sunt cei care știu că în spatele puternicului bărbat stătea o femeie la fel de puternică, care nu era de origine islamică. Femeia, care a fost pe rând roabă, cadână și apoi sultană nu avea nici ochii mari, nici buzele cărnoase, nici pielea măslinie ca frumoasele fete din serai. Caucaziană de origine, (sunt istorici care susțin că ar fi avut rădăcini moldovene) Roxelana nu domina prin frumusețe cât mai degrabă prin inteligența sa nativă.

Copilăria și serai-ul
Născută în jurul anului 1500, Oleksandra Anastasia Lisovska, pe numele său adevărat, a fost fiica unui preot creștin-ortodox, ucrainian, din Galiţia ruteană. Răpită de tătari în timpul unui raid de jaf, chiar în ziua nunţii sale, după cum spun legendele, Oleksandra a fost dusă mai întâi în Crimeea, la Caffa unde se afla cel mai mare târg de sclavi. Aici a fost vândută negustorilor de sclavi turci și astfel a ajuns în Istanbul, unde a fost aleasă pentru haremul prințului moștenitor.
Cu toate că Ucraina de astăzi nu a fost niciodată o posesiune otomană a servit drept sursă de sclavi albi, foarte apreciați de către otomani, care erau atrași de frumusețea femeilor dar și de constituția impunătoare a bărbaților, care odată ajunși ca sclavi, în imperiu, deveneau ieniceri.
Haremul, loc interzis pentru străini și oamenii de rând, a fost de multe ori confundat cu un paradis al plăcerior, dar adevărata față a haremului este departe de a fi o frumoasă poveste de serai, deoarece acesta a fost locul unde s-au urzit cele mai mari intrigi și unde s-au comis cele mai groaznice crime, de aceea supraviețuirea nu era deloc ușoară. Tinerele care erau alese pentru harem erau aduse în palat. Aici novicele, cum erau denumite, intrau sub suprevegherea unei femei cu experiență și educate. Învățau principiile islamice, dar și cântatul, povestitul legendelor și brodatul, în funcție de calitățile lor native. Doar puține erau acelea care ajungeau cadâne. Din acest moment, am putea spune că începea adevărata luptă. În harem ierarhia era strictă, iar legile aspre. Cea care dorea să ocupe rolul de sultană nu trebuie să se bazeze doar pe frumusețea sa, trebuia să aibe simțul politicii și să își aleagă cu chibzuință aliații, să poată manevra o intrigă fără ca ea să fie descoperită.

Haseki_Huerrem_Sultan_RoxelaneÎn 1520, anul în care Süleyman a urcat pe tronul impreriului, Roxelana se afla de aproximativ 2 ani în captivitate, în haremul său. Ambițioasă și inteligentă, ruteanca și-a petrecut timpul citind și învățând cât mai multe lucruri despre lumea islamică la care s-a adaptat cu ușurință. Convertirea la islam a ajutat-o pe ruteancă să se deosebească cu ușurință de celelalte femei din harem.
Apreciată de mama sultanului, cea care domina haremul, dar și de eunucul responsabil, Roxelana a fost prezentată lui Süleyman, care până la acea dată făcuse o pasiune pentru Mahidevram, cunoscută ca Gülbahar (Trandafirul Primăverii). Gülbahar îi dăruise sultanului trei copii, doi băieți și o fată. Dar acum este și momentul în care o va cunoaște pe cea care avea să-i schimbe radical viața, dar și destinul imperiului.
„Tânără, dar nu frumoasă, mică de statură și destul de grațioasă”- așa cum o descria un ambasadorul venețian, Roxelana s-a straduit din răsputeri să-i intre în grații sultanului și a reușit. Nu după mult timp Roxelana era favorita sultanului. Firea ei veselă și talentul înnăscut de a spune povești l-a fascinat pe sultan care s-a îndrâgostit de ea. A numit-o Hŭrrem, cea care râde, legendele povestesc că în palatul sultanului nu se râdea, de aceea Roxelana ar fi fost biciuită pentru că a îndrăznit să râdă. Atunci ea a jurat răzbunare și s-a răzbunat din plin.
Ceea ce-l atrăgea pe sultan la ea era mintea ei ageră și inteligența nativă. La fel ca și Șeherezada, din O mie și una de nopți, Roxelana avea talentul de a-l captiva pe sultan cu poveștile sale, dar poveștile ei erau mai mult decât simple legende, prin ele, Hŭrrem, îi dădea sfaturi pertinente sultanului legate de politică dar și de diplomație.

suleiman si roxelana

Portret
Frumusețea sa era discutabilă, probabil, contrastul vizual dintre ea și celelalte femei din harem o făcea să pară deosebită. Avea pielea alb-rozalie, părul blond-roșcat și forme voluptoase. Era modestă și drăguță, dar în același timp avea în sânge acel ceva ce o făcea a fi un puternic conducător. Scundă și deloc cochetă, dar grațioasă în mișcări, Roxelana era pătimașă în tot ceea ce făcea, chiar și atunci când își petrecea nopțile cu sultanul.
Inteligentă și vivace, nu s-a dat în lături de a-și elimina adversarii atunci când se simțea amenințată. Nici chiar primi fii născuți ai sultanului, cu prima concubină, nu au scăpat atunci când Hurrem s-a ambiționat să facă din copii ei moștenitorii tronului. Dar despre toate asta vom vorbi în numărul viitor al revistei noastre.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s