Tigrii şi Economia Mondială

220px-HK010În Asia de Sud Est au apărut, noi „tigrii economici”, precum Indonezia, Filipine, Thailanda şi Malaysia, în Europa, Irlanda, „tigrul celtic” şi Estonia „tigrul baltic”, iar în America Latină, Chile, „tigrul latino-american”.
De la bun început trebuie remarcat faptul că, aceste state au beneficiat, de privilegiile ţărilor în curs de dezvoltare, de accesul direct la piaţa internaţională pe cale maritimă sau fluvială, la care s-a adăugat o stabilitate politică de durată şi implicit o creştere substanţială a investiţiilor străine.
În continuare vom prezenta succint, performanţele economice ale acestor ţări, care pot fi luate ca exemplu al dezvoltării rapide şi durabile.
Indonezia
Economia Indoneziei se bazează pe agricultură, industria minieră şi servicii cu ponderi, în prezent, în PIB-ul ţării de 15%, 43% şi respectiv 42%. În sectorul agricol se remarcă culturile de arbori de cauciuc, de cafea şi cacao, palmieri, trestia de zahăr, orez, porumb, manioc, soia, arahide la care se adaugă sectorul zootehnic, care se remarcă prin creşterea bovinelor, ovinelor, caprinelor şi porcinelor. În domeniul industriei miniere trebuie să amintim de activităţi legate de extracţia de petrol, a minereurilor de fier, staniului, manganului şi bauxitei, cărbunelui, precum şi a gazelor naturale.
Economia acestei ţări include o serie de întreprinderi industriale mici producătoare de cauciuc, ciment, zahăr, ulei de palmieri, ţesături, textile şi o serie de produse alimentare. În ultimii ani pescuitul s-a dezvoltat în mod deosebit aducîndu-şi un aport substanţial la încasările exportului indonezian. Indonezia practică un comerţ exterior cu o balanţă echilibrată, cu o structură diversificată, atât la export cât şi la import, pe o arie relativ întinsă de pe piaţa internaţională, cuprinzând relaţii intense cu SUA, Japonia, Singapore, Germania, Marea Britanie, precum şi cu o serie de alte ţări europene, membre sau
nemembre ale Uniunii Europene. Exportul acestei ţări include cauciucul natural, petrolul, gazele naturale, staniul, tutunul, ceaiul, cafeaua, cacaoa, zahărul, peştele, bauxita, mirodeniile, iar importul cuprinde, în special, maşini şi utilaje industriale, materii prime şi semifabricate, autovehicule, precum şi o gamă diversificată de mărfuri de larg consum. La ora actuală, Indonezia dispune de 6.583 km căi ferate şi de 145.000 km căi rutiere, funcţionale şi bine întreţinute.
Toate aceste caracteristici menţionate mai sus fac ca acest „tigru asiatic” să aibă un tred ascendent al dezvoltării sale economice pentru următorii cinci ani, adică în perioada 2015-2020, conform aprecierilor instituţiilor internaţionale de specialitate.

bangkok-thailandaFilipine
De la începutul anilor ’90 în Filipine a fost introdus un program foarte amplu de restructurare economică. Ţara a fost mai puțin afectată de criza economică din Asia, din perioada 1997-1998, faţă de vecinii săi, în mare parte, datorită transferurilor de valută provenind de la muncitorii filipinezi din străinătate. În anul 1998 creşterea economică a fost de numai 0,6%, urmând să crească la 2,4% în 1999, 4,4% în 2000, fiind de 3,2% în 2001, iar intervalul 2002-2006 s-a caracterizat printr-o creştere economică de 5% pe an. Deşi serviciile au ajuns dominante, atât în cadrul populaţiei active, cât şi în crearea PIB-ului, Filipine are o economie care se bazează, în bună parte, pe industrie şi agricultură. Indusria extractivă produce cantităţi apreciabile de aur, platină, minereuri de fier, crom, mangan, nichel, cupru, zinc, sare, mercur şi cărbuni. Sectorul industrial produce energie electrică, autovehicule, televizoare, frigidere, cherestea, mobilă, conserve de peşte, iar industria prelucrătoare are o participare de 2 ori mai mare decât agricultura la formarea PIB-ului, cu toate că numai 15% din populaţia activă lucrează în această ramură economică. În cadrul industriei prelucrătoare se remarcă producţia alimentară, textilă, chimică, petrochimică, industria medicală şi electronică, prelucrarea lemnului, producţia de cauciuc natural.
Agricultura filipineză rămâne o importantă ramură economică, ce concentrează 1/3 din populaţia activă şi realizează circa 1/7 din PIB. Se cultivă porumb, trestie de zahăr, banane, cafea, cacao, abacă, ananas(locul 2 pe glob), sisal, rafie, tutun, nuci de cocos(locul 2 în lume), copra (primul loc în lume) şi circa 15 milioane tone orez pe an care acoperă consumul intern al ţării.
În ultima perioadă de timp balanța comercială a devenit deficitară, principalii parteneri fiind SUA, Japonia, UE, Coreea de Sud, şi țările membre ASEAN. Şi tigrul filipinez are o orientare ascendentă de dezvoltare economică în următorii cinci ani, începând cu 2015.

250px-Tallin_collage_33_1Thailanda
Economia Thailandei s-a caracterizat prin cea mai mare creştere economică la nivel mondial în perioada 1985 – 1995, cu o creştere medie anuală de 9%, după care a urmat o diminuare a ritmului de creştere economică până în 1999, când se reia procesul de creştere economică cu 4,2% în 1999, 4,4% în anul 2000 şi aceasta datorită exporturilor care s-au majorat în 2000 cu 20%. Creșterea a fost temperată de o scădere a economiei mondiale în 2001, dar a crescut din nou în următorii ani datorită creșterii puternice din China și diferitelor programe de stimulare economică locală. Astfel, creşterea din 2003 s-a estimat a fi cu aproximativ 6,3% , pentru 2004 şi 2005 prevăzându-se creşteri de 8% şi respectiv de 10%.
Turismul a contribuit în mod semnificativ la economia Thailandei, iar industria a beneficiat de aprecierea monedei naţionale şi de stabilitatea Thailandei. Trebuie menţionat faptul că o treime din hard-disk-urile de pe piaţa internaţională sunt produse în Thailanda, iar în 2010 producţia naţională de camionete a depăşit-o pe cea a Japoniei. În afară de a fi cel mai mare exportator de orez, Thailanda mai este numărul 1 mondial în exportul de cauciuc şi numărul 2 în exportul de zahăr.

Coreea de SusMalaezia
Malaezia este o ţară cu un venit ridicat pe cap de locuitor, fiind unul dintre „tigrii asiatici”, datorită ritmului său rapid de dezvoltare economică. În 25 de ani, Malaezia a trecut de la stadiul de ţară în curs de dezvoltare la stadiul de ţară dezvoltată economic. Este una dintre cel mai dezvoltate ţări din Asia de Sud-Est. Puterea economică a Malaeziei este bazată pe industrie, agricultură, minerit şi turism. Există, însă, o discrepanţă uriaşă între nivelul de dezvoltare economică din vestul şi din estul ţării (Insula Borneo), precum şi între centrul marilor oraşe şi periferiile acestora.
Irlanda
Irlanda este printre cele mai bogate ţări din lume după PIB-ul pe cap de locuitor. După aderarea las Piaţa Comună, în 1973, a pus în aplicare politici economice liberale care au dus la o creştere economică rapidă, ajungând la un nivel considerabil de prosperitate între 1995 şi 2007, timp în care a fost denumită „Tigrul Celtic”. Creşterea a fost stopată de criza financiară izbucnită în 2008, în conjuncţie cu recesiunea economică globală. În 2011 şi în 2013, Irlanda s-a clasat pe locul al şaptelea în lume, ca grad de dezvoltare în clasamentul Indicelui Dezvoltării Umane al ONU.
Irlanda este membră a Uniunii Europene şi este membră fondatoare a Consiliului Europei şi al OECD urmând o politică de neutralitate prin nealiniere, nefiind membră NATO, deşi participă la Parteneriatul pentru Pace. Irlanda are o economie modernă, dependentă de comerţul său exterior. Cu un PIB de aproximativ $40.000 pe cap de locuitor, Irlanda este clasată ca fiind a treia cea mai bogată ţară din Europa şi a patra cea mai bogată din lume.
Economia este caracterizată de o forţă de muncă cu înaltă calificare la care se adaugă o rată a investiţiilor străine deosebit de consistentă. În perioada 1995-2000 creşterea economică a Tigrului Celtic a fost de 10% pe an, o performanţă de-a dreptul uluitoare, iar în perioada 2002 – 2004, creşterea medie pe an a fost în jur de 4-6%.
Agricultura, care era, până nu de mult timp cel mai important sector economic, în prezent este devansată de sectorul industrial care contribuie la formarea PIB-ului cu 46%, Irlanda devenind una din cele mai industrializate ţări din lume. Circa 80% din exporturi sunt compuse de bunuri industriale deşi acest sector angajează doar 28% din forţa de muncă. Guvernul irlandez a urmărit reducerea inflaţiei, îmbunătăţirea pregătirii forţei de muncă, precum şi promovarea investiţiei străine.

Filipine Manila 1Estonia
Estonia este o republică parlamentară, cu capitala la Tallin având o populaţie de circa 1,29 milioane locuitori, fiind una dintre cele mai puţin populate state membre ale UE, ale Zonei Euro şi ale NATO. Estonia are cel mai mare produs intern brut pe cap de locuitor dintre toate fostele republici ale URSS. Este listată ca fiind o „economie cu venit mare” de către Banca Mondială şi ca „economie avansată” de către Fondul Monetar Internaţional. În anul 1994, pe baza teoriilor economice ale lui Milton Friedman, Estonia a devenit una dintre primele ţări care a adoptat o cotă unică de impozitare. Cu ajutorul Uniunii Europene, al Băncii Mondiale şi al Băncii Nordice de Investiţii, Estonia a terminat pregătirile pentru aderarea la UE la sfârşitul lui 2002 având acum una dintre cele mai robuste economii dintre toate noile state membre ale UE.
Estonia are un sector al tehnologiei informaţiei deosebit de bine dezvoltat, în parte datorită proiectului Tiigrihüpe fiind considerată ca fiind cea mai „conectată” şi avansată ţară a Europei în materie de e-Government. Estonia are economie de piaţă funcţională de la sfârşitul anilor 1990 şi unul dintre cele mai mari niveluri ale venitului pe cap de locuitor din întreaga Europă de Est.
Apropierea de pieţele scandinave, amplasarea între Est şi Vest, structura competitivă de costuri şi forţa de muncă înalt calificată au fost marile avantaje comparative ale Estoniei la începutul deceniului anilor 2000. Estonia exportă în principal maşini şi echipamente industriale, lemn şi hârtie, textile, produse alimentare, mobilă, produse chimice şi din metal. În același timp, ea importă maşini şi echipamente industriale, produse chimice, textile, produse alimentare şi echipamente de transport.
Între 2007 şi 2013, Estonia a primit 53,3 miliarde de coroane (3,4 miliarde euro) din diverse Fonduri Structurale ale Uniunii Europene ca ajutor direct pentru cele mai mari investiţii străine realizate vreodată în Estonia. Majoritatea ajutorului financiar al Uniunii Europene se investeşte în energie, antreprenoriat, acţiuni administrative, educaţie, societate informaţională, protecţia mediului, dezvoltare regională şi locală, cercetare şi activităţi de dezvoltare, sănătate şi protecţie socială, transporturi şi piaţa muncii.

756px-Five_Chilean_presidents_since_1990

Chile
Republica Chile a devenit un veritabil model economic al regiunii, reuşind în ultimii 15 ani să reducă de două ori nivelul sărăciei. În ultimii ani PIB-ul a crescut cu 5,2% şi cu 8,3% între 1990 – 1997.
Datorită noului model, ţara a cunoscut o miraculoasă revigorare economică. Numeroasele reforme, în principal privatizarea marilor interprinderi de stat au contribuit decisiv în obţinerea acestor performanţe.Chile posedă o piaţă liberă, deschisă lumii întregi, profilul economic fiind caracterizat de importul şi exportul de materii prime. În 2005 exporturile au depășit 39,5 miliarde USD având o tendinţă de creştere continuă. Principalii parteneri pot fi consideraţi Uniunea Europeană, S.U.A., Coreea de Sud, China.
Turismul reprezintă o activitate economică foarte importantă în Chile, în anul 2005 acest sector generând circa 1.500 miliarde de dolari. Agricultura şi creşterea vitelor sunt principalele activităţi ale sectorului privat. Exportul fructelor şi legumelor ating cote istorice datorită deschiderii către pieţele europene şi asiatice, începând cu 1990. Chile a înregistrat creşteri exponenţiale în producţia piscicolă devenind lider mondial în exportul de somon depăşind Norvegia începând cu anul 2006.
Chile este membru APEC şi membru asociat MERCOSUR.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s