Canada, dragostea mea

Lacul Louiise sau Emerald

„Paradisul păsărilor şi animalelor, al pădurilor pline de mister şi singurătate, învăluite în veşnicul şi tainicul parfum al răşinilor, loc binecuvântat pentru liniştea şi încântarea omenirii, locul unde şi-au reînceput viaţa milioane de imigranţi ai Planetei, ţara care a dat speranţe celor care nu mai sperau, care a dat libertate celor ce nu o mai sperau”. Aceasta este Canada ce poate fi denumită pentru multicultralismul său, pentru generozitatea sa: „CANADA, DRAGOSTEA MEA”
La început au fost coloniile şi uniunile de colonii, apoi dominionul Britanic
La început statul canadian, s-a prezentat în faţa istoriei, ca o Uniune de colonii britanice, multe dintre ele foste colonii franceze, de unde şi bilingvismul perpetuat până în zilele noastre. Începând din anul 1867, Canada a funcţionat ca un dominion al Coroanei Britanice, ca o monarhie constituţională.
În realitate trebuie subliniat faptul că, acest dominion, şi-a obţinut independenţa faţă de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, printr-un proces gradual început chiar cu întemeierea Canadei în 1867, proces terminat în anul 1982, când Canada a obţinut dreptul de a-şi modifica propria Constituţie.
Cele mai importante trei acte normative care au consolidat independenţa sunt definite ca fiind: British North America Act, documentul ce ratifică independența Canadei la 1 iulie 1867; Statute of Westminster din 11 decembrie 1931 şi Canada Act din 17 aprilie 1982.
În prezent, Canada este un stat independent, care funcţionează ca o democraţie parlamentară şi monarhie constituţională, bine articulată, şef al statului fiind Regina Elisabeta a II-a, al cărei reprezentant local este Guvernatorul General al Canadei.
Şeful guvernului este primul ministru al Canadei.

Barbatul care traieste cu lupii CanadaCanada naţiune bilingvă, multiculturală, ospitalieră şi generoasă
Canada se autodefineşte ca fiind o naţiune bilingvă şi multiculturală. Cele două limbi oficiale ale Canadei sunt engleza şi franceza, vorbite de 56,3% şi respectiv 28,7% din populaţie. Această punere în drept a celor două limbi s-a definitivat la data de 7 iulie 1969, prin „Legea limbilor naționale”, care a pus franceza pe picior de egalitate cu engleza la nivelul guvernului federal. De remarcat este faptul că, limbile aborigene deţin statut oficial în Teritoriile de Nord – Vest, iar inuktitut este limba majoritară în Nunavut, fiind declarată ca oficial în acel teritoriu. Limbile neoficiale sunt de asemenea importante în Canada, unde 5.470.820 de locuitori vorbesc una dintre limbile neoficiale, ca limbă maternă. Astfel, dintre cele mai utilizate limbi neoficiale sunt: chineza (853.745 vorbitori nativi), italiana (469.485), germana (438.080) şi punjabi (271.220).
Deosebit de important a fost faptul că la începutul anilor ’70 , Canada începe să adopte „concepte de diversitate culturală şi multiculturalism”, concepte considerate astăzi ca fiind foarte benefice. De asemenea, în perioada ultimului secol, Canada a fost un avocat consecvent în susţinerea conceptului de multilateralism, făcând eforturi susţinute pentru a participa pe scena mondială în cadrul misiunilor ONU de menţinere a păcii. Este foarte important să aducem în discuţie conceptul privind Constituţia Canadei, care este, baza legală a jurisdicţiei statului, care constă din textul scris al acesteia, precum şi din convenţii şi tradiţii nescrise, având, în felul acesta o specificitate aparte faţă de Constituţiile multor state din lume. Guvernul federal şi guvernele a nouă provincii au agreat această constituţie care permite promulgarea de amendamente conform unei formule canadiene, nu prin intermediul Parlamentului britanic de la Westminster. De asemenea, Constituţia a inclus şi adoptarea Cartei Canadiene a Drepturilor şi Libertăţilor, care garantează drepturi şi libertăți fundamentale, care nu pot fi, în mod normal, ignorate de nici unul dintre organismele legislative canadiene. Foarte interesant şi poate constructiv este faptul că această Cartă conţine şi o clauză, care permite parlamentului federal şi parlamentelor provinciale să promulge legi contrare unora dintre articolele Cartei, în mod temporar, pentru perioade a câte cinci ani. Ca monarhie constituţională, ţară membră a Commonwealth-ului, recunoaşte, în mod formal, pe Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit, ca Regină a Canadei. Cu toate că Guvernatorul General a preluat multe dintre funcţiile şefului statului, monarhul rămâne din punct de vedere constituţional şeful statului canadian. În modul acesta funcţiile oficiale ale guvernului sunt exercitate în numele Suveranului de la Londra, legile sunt promulgate, de asemenea în numele Suveranului, care este Regina Elisabeta a II-a, de la data de 6 februarie 1952, data încoronării sale. Poziţia de prim-ministru, şeful guvernului canadian, aparţine liderului acelui partid politic ce reușeşte să obţină încrederea majorității în Camera Comunelor. Premierul şi cabinetul sunt investiţi oficial de Guvernatorul General. De asemenea, acesta are o putere politică semnificativă, mai ales în ceea ce priveşte numirea altor oficiali din cadrul guvernului şi al administraţiei publice.

Curtea Suprema de Justitie a Canadei

Parlamentul federal este alcătuit din Regină şi două camere parlamentare: Camera Comunelor, cu membri aleşi, şi Senatul, ai cărui membri sunt în general numiţi.
Dreptul anglo-saxon predomină în toată Canada, mai puţin în Québec, unde sistemul de drept civil aplicabil este inspirat de Codul Civil napoleonian. Dreptul penal este de competenţa exclusivă a guvernului federal, fiind, astfel, uniform în toată Canada.

Canada are legături strânse cu Statele Unite, cu ea are cea mai lungă graniţă terestră fără supraveghere militară din lume. Cele două ţări sunt, reciproc, cei mai mari parteneri comerciali ai celuilalt stat.
Canada are relaţii istorice cu Regatul Unit şi Franţa, cele două puteri coloniale care au participat la fondarea ei. Aceste relaţii sunt extinse şi asupra altor foşti membri ai imperiilor coloniale britanic şi francez, ca urmare a calității de membru pe care Canada o are în Commonwealth şi în cadrul ţărilor francofone, La Francophonie.

Despre populaţie şi economie

Canada este populată în majoritate de canadieni-europeni, care compun 90,45% din populație. Canada este una dintre cele mai bogate naţiuni ale lumii, membră a Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). Economia canadiană este foarte diversificată şi se bazează atât pe abundenţa resurselor naturale, cât şi pe comerţul exterior, practicat cu Statele Unite, stat cu care Canada are o relaţie complexă şi de lungă durată, descrisă drept cea mai amplă colaborare comercială din istoria sa. Canada deţine o industrie producătoare activă, cu centrul în sudul provinciei Ontario, unde industria de autovehicule este printre cele mai dezvoltate. Această ţară s-a dovedit a fi un exportator net de energie, datorită rezervelor considerabile de combustibili fosili, a producerii de energie nucleară şi hidroelectrică.

Coiot-lupul a cucerit coasta esticaMinunata, liniştita şi exotica Canadă
Pădurile boreale canadiene domină întinderea ţării, gheţarii sunt predominanţi în regiunea arctică şi în Munţii Stâncoşi, în timp ce terenul relativ plat al preriilor a dat posibilitatea dezvoltarii agriculturii.
Flora nordului canadian devine din ce în ce mai săracă, evoluând de la păduri de conifere, cu un bogat conţinut de faună şi floră, la tundră şi, în final, la regiunile lipsite de vegetaţie în Nordul Extrem. Trebuie evidenţiat faptul că zona nordică continentală este încercuită de către un vast arhipelag, cuprinzând unele dintre cele mai mari insule din lume. Canada este cunoscută pentru pădurile sale vaste şi lanţurile de munţi întinse, care fascinează ochiul şi sufletul, pentru fauna bogată, cu elani, castori, caribu, urşi polari şi grizli, vulpi şi lupi polari, raţe sălbatice.

Simboluri naţionale
Frunza de arţar a constituit un simbol al Canadei încă din secolul al XVIII-lea, ea fiind prezentă pe steagul actual şi precedent, pe moneda de un cent, şi pe stemă. Alte simboluri naţionale pot fi castorul şi hocheiul, sportul care defineşte unitatea şi mândria canadienilor. Această prezentare selectivă am vrea să constituie un mesaj de simpatie al poporului român către cel canadian, o recunoaştere a performanţelor obţinute şi a ospitalităţii sale cunoscută în lumea largă.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s