Domul din Koln, catedrala care păstrează moaştele celor 3 Crai de la Răsărit

nr1-Cei 3 magi si Iisus-vitralii

Catedrala Magilor sau Domul din Koln este o clădire impresionantă, o adevărată bijuterie arhitectonică, un loc plin de legende. Aici, de peste 800 de ani, sunt adăpostite moaştele celor 3 Magi care s-au închinat Pruncului Iisus în Betleem.

Păstrate într-un sarcofag urias aurit, moaştele Magilor atrag, zilnic, peste 20.000 de pelerini din toată lumea, fascinaţi nu doar de povestea celor 3 Crai de la Răsărit, ci şi de inestimabila valoare artistică şi istorică a catedralei.
În 1880, în momentul inaugurării, Domul din Koln era cea mai înaltă cladire din lume, aşa cum îşi dorise, în secolul al XIII-lea, fondatorul sau, arhiepsicopul Konrad von Hochstaden.
Cu turnurile gemene ce depăşesc 157 de metri, Domul este, astăzi, cea de a doua biserică din Germania (ca înalţime), după Munsterul din Ulm (161 m) care şi-a păstrat statutul de cea mai impunătoare structură gotică din lume.
Construirea catedralei a început în anul 1248, în ziua de 15 august, zi în care creştinii sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului. Inaugurarea a avut loc abia după mai bine de 600 de ani, în ajunul aceleiaşi sărbători, în prezenţa împăratului Wilhem I.nr3-koln-dom-crucifixul GERO

Lipsa resurselor financiare, dar şi contextul istoric, marcat de îndelungate conflicte politice şi militare interne şi externe, au împiedicat definitivarea lucrărilor într-un timp mai scurt. Există, însă, o mulţime de legende care găsesc şi alte explicaţii.

Pactul cu diavolul
Una dintre legende vorbeşte despre un pact cu diavolul, pe care l-ar fi încheiat însuşi meşterul ce coordona lucrările de construcţie ale catedralei, Gerhard din Ryle.
Se spune că meşterul Gerhard, care studiase arhitectura la Paris, a fost însărcinat să deseneze planul unei noi catedrale în termen de cel mult un an, dar, în ciuda entuziasmului iniţial, meşterul se confrunta mereu cu tot felul de probleme apărute peste noapte, care îi zădărniceau munca.
Într-una din zile, după o plimbare pe malul Rinului, Gerhard s-a aşezat pe o stâncă numită de localnici Piatra Diavolului şi, obosit fiind, a adormit. Când s-a trezit, lângă el se odihnea un străin, îmbrăcat în stilul arhitectilor francezi, care a desenat pe nisip, cu ajutorul unui băt, planul complet al catedralei.
Uimit, meşterul l-a întrebat pe străin ce ar dori în schimbul acelui plan, iar răspunsul a venit imediat: “Te voi ajuta să ridici această clădire în termen de 3 ani dacă îmi vei da în schimb sufletul tău, al soţiei tale şi al copilului vostru”. Străinul a adăugat: “În cazul în care clădirea nu este complet construită la primul cântat al cocoşilor din ultima noapte a celui de-al treilea an, vă veţi recâştiga libertatea”.
“Nici măcar diavolul nu ar putea să ridice o asemenea costrucţie în termen de 3 ani!”, şi-a spus meşterul în gând şi a acceptat înţelegerea.
Din acel moment, lucrările au continuat mai rapid ca niciodată, însoţite, însa, de tot felul de întâmplări ciudate care îi înspăimântau pe oameni.
Aflând despre toate acestea, soţia lui Gerhard l-a convins să îi spună adevărul, după care a început să caute o soluţie. Şi, într-o zi, în drum spre piaţă, a văzut un copil încercând să imite cântecul unui cocoş. Ajunsă acasă, a făcut acelaşi lucru, până când cocoşii vecinilor au început să “îi răspundă”. nr4-koln-dom-madonna-milano

Iar în ultima noapte a celui de-al treilea an, soţia meşterului s-a rugat la Dumnezeu să îi salveze familia, după care a ieşit în curte şi a început să imite cântecul cocoşilor. Iar cocoşii din vecini i-au răspuns, chiar în momentul în care ultima piatră urma să fie ridicată pe turnul catedralei.
Si, imediat, întreaga construcţie ridicată cu ajutorul diavolului s-a făcut una cu pământul.
Astfel, meşterul şi familia sa şi-au salvat sufletele, dar catedrala a avut nevoie de câteva sute de ani pentru a fi ridicată în întregime.
Mai mult, ea rămâne şi astăzi un şantier permanent, pentru că, mereu apare ceva de reparat, de reconstruit, de refacut. Poate şi pentru că, potrivit unei alte legende locale, în momentul în care Domul din Koln va fi compet finisat, va veni sfârşitul lumii.

Vechea Catedrală
Dincolo de legende, importantă este istoria fascinantă a acestei clădiri, de care se leagă istoria întregului oraş. Fondată în secolul I, cetatea Cologne a devenit capitala provinciei Germania Inferior, având denumirea completă de Colonia Claudia Ara Agrippinnensium, după numele Agrippinei, cea de-a patra soţie a împăratului Claudiu, originară din zona Rinului.
Agrippina Minor Iulia a fost sora, mai mica, a împăratului Caligula şi mama lui Nero, care a fost înfiat de împăratul Claudiu pe care l-a urmat la tron.
Până în secolul al IV-lea, pe locul actualului Dom exista o clădire particulară, în care se întâlneau primii creştini. După Edictul de la Milano (313), prin care împăratul Constantin cel Mare a proclamat libertatea religioasă, clădirea a fost transformată în biserică. În acest loc, Maternus, primul Episcop creştin din Cologne a ridicat o catedrală, înlocuită în secolul al IX-lea de o alta, numită în documente Catedrala Veche şi închinată Fecioarei Maria şi Sfântului Petru.
Vechea Catedrală ridicată în jurul anului 818 a adăpostit, ulterior, moaştele celor 3 Magi, aduse de la Milano, până când acestea au fost mutate în Dom.
De altfel, Domul a fost ridicat chiar pe locul vechii catedrale, a cărei clădire a fost demolată, treptat, în timp ce se ridica noua construcţie, astfel încât serviciul religios şi păstrarea moaştelor să fie asigurate.

Moaştele Magilor, aduse la Koln în 1164
În 1164, împăratul Frederick Barbarossa a dăruit Catedralei din Koln moaştele celor 3 Magi.
Cu 6 ani înainte, împăratul cucerise oraşul Milano, iar nobilii italieni îi plăteau tribut în argint şi se bucurau de protecţia lui. Dar în 1159, alegerea noului papă a acutizat criza existentă între Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană şi Italia.
În anul amintit, au fost aleşi 2 papi: Papa Victor al IV-lea sprijinit de Barbarossa şi Alexandru al III-lea, susţinut de cardinali şi recunoscut imediat de regele Siciliei, apoi de Franţa, Anglia, Spania, Ungaria şi de împăratul Manuel al Constantinopolului.
Înfuriat, împăratul german a început o nouă expediţie în Italia şi a distrus, practic, oraşul Milano, învingându-i pe italieni cu ajutorul arhiepiscopul Rainald von Dassel.
În semn de mulţumire, împăratul a dăruit Catedralei din Koln moaştele celor 3 Magi, aflate la Milano.

Cum au ajuns moaştele la Milano?
Se spune că împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare le-a adus din Persia şi le-a depus la Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol.
Cei 3 Magi muriseră în acelaşi timp şi fuseseră înmormântaţi împreună, aşa cum îşi exprimaseră dorinţa. Această informaţie este menţionată în “Historia Trium Regum”, o carte scrisă de Ioan din Hildesheim, singura lucrare care descrie viaţa Magilor după întoarcerea din Betleem.
De la Constantinopol, moaştele au fost luate de episcopul milanez Eustargius (în anul 344). Există, însă, legende care spun că ele au fost duse la Milano de împăratul bizantin Mauriciu (în sec. al VI-lea) sau de urmaşul sau la tron, împăratul Focas (sec. al VII-lea).

Împăratul Otto şi cele 3 coroane
Ajunse, în 1164 la Koln, moaştele au fost adăpostite în Vechea Catedrală, iar dupa 35 de ani, împăratul Otto al IV-lea a dăruit bisericii 3 coroane de aur, pentru cei 3 Magi, în semn de mulţumire pentru ajutorul primit cu un an înainte, când fusese ales “rege al germanilor”.
În anul 1864, când sarcofagul a fost deschis, s-au găsit cele 3 coroane de la împăratul Otto, aşa cum este menţionat într-un raport întocmit de o comisie specială.
În tot acest timp, moaştele din Koln au atras un număr tot mai mare de pelerini, grăbind lucrările la noua catedrală, lucrări care s-au derulat cu dificultate şi perioade de întrerupere, până la stoparea lor în 1473, până în jurul anului 1840.

nr6-koln-fantana-elfilorDin istoria oraşului
În 1794, oraşul Cologne a fost cucerit de armata franceză, iar catedrala a căpătat destinatii profane, devenind chiar grajd pentru caii francezilor, ceea ce i-a nemulţumit pe localnici care au pregătit terenul pentru noua atitudine şi implicare a autorităţilor de la 1800.
Mai mult, în urma Congresului de la Viena, oraşul Koln a fost încorporat în regatul Prusiei, iar în 1840, cu sprijinul financiar venit din partea regelui Frederic Wilhelm al IV-lea şi cu fonduri importante venite de la Societatea “Prietenii Catedralei” lucrările au fost reluate. Iar după 40 de ani, catedrala a fost, în sfârşit, inaugurată, în prezenţa lui Wilhelm I, regele Prusiei (1861-1888) şi împărat al Germaniei (1871-1888).
În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Domul a fost ţinta a 14 raiduri aeriene dar, ca prin minune, clădirea nu a fost distrusă, deşi a avut nevoie de reparaţii importante, care au durat până în 1956.
În 1945, din cei 800.000 de locuitori ai oraşului Koln, mai rămăseseră doar 45.000, iar peste 90% din Oraşul Vechi fusese distrus.
Oraşul a renăscut, însa, din propria cenuşă, iar Catedrala continuă să domine vechea cetate şi să atragă peste 6 milioane de pelerini anual.
Adăpostind nu doar moaştele celor 3 Magi, ci şi numeroase lucrări de artă, clădirea catedralei este, ea însăşi, o adevărată operă de artă, inclusă, în 1996, în Patrimoniul UNESCO.circuit-autocar-benelux-germania-last-minute-Koln

Din tezaurul Domului:
Sarcofagul Magilor
Sarcofagul care păstrează moaştele Magilor are forma unei bazilici şi este decorat cu statuete din aur, primele datând din secolul al XII-lea şi executate de Nicholas din Verdun, un meşter faimos în epocă.
Meşterii care l-au urmat i-au completat munca, decorând sarcofagul cu statuete din aur, argint, cu decoraţii executate în filigram şi cu pietre semipreţioase.
Crucifixul Gero
Lucrat în lemn de stejar, crucifixul are aproape 3 metri înălţime şi datează din 960, când a fost confecţionat pentru arhiepiscopul Gero.
Legenda spune că, la scurtă vreme după depunerea în Vechea Catedrală, crucea din lemn s-a crăpat chiar în zona capului lui Iisus. Pentru a repara obiectul de cult, arhiepiscopul Gero a folosit o mică bucată din Sfânta Cruce şi imediat după aceea crucifixul a fost ca nou, dispărând, în mod miraculos, orice urmă a deteriorării.
Madonna cu bijuterii
Datând din secolul al XVII-lea, îmbrăcată în mătase albă, Madonna este acoperită de bijuteriile dăruite de credincioşi, în semn de mulţumire pentru ajutorul primit.
Madonna din Milano
Cea mai veche reprezentare a Fecioarei Maria este Madonna din Milano, o replica, lucrată în lemn, a statuetei originale. Adusă de arhiepiscopul Rainald împreună cu moaştele Magilor, a fost distrusă de incendiul care a cuprins în 1248 Catedrala Veche. În jurul anului 1900 a fost reustaurată, iar culorile, coroana şi sceptrul datează din această perioadă.
Adoratia Magilor, un triptic lucrat de cel mai vestit pictor medieval din zonă, Stefan Lochner, sau Altarul care datează din 1322 şi lucrat în marmură neagră sunt alte două importante exemplare din adevărata colecţie de artă pe care pelerinii o pot admira în Catedrala din Koln.
Despre Catedrala din Koln, se spune că ar fi un şantier permanent pentru că mereu trebuie înlăturate semnele lăsate de timp, de poluare, de vreme.
Scriitorul August Kopisch, născut în 1799, ar spune altceva. Potrivit unui poem scris de acesta, care are la bază o veche legendă, cândva, în Cologne trăiau o mulţime de elfi, spiriduşi buni la suflet, care îi ajutau pe localnici, muncind pentru ei, dar care nu îşi făceau apariţia decât noaptea, pentru a nu fi văzuţi de nimeni.
Împinsă de curiozitate, nevasta unui croitor a ţinut morţiş să îi cunoască, aşa că a aruncat mazăre uscată pe scări, iar elfii au alunecat şi au căzut unii peste alţii, iar ea a reuşit să îi vadă la lumina unei lanterne.
Înfuriaţi, elfii au părăsit oraşul pentru totdeauna şi nimeni nu i-a mai văzut de atunci, dar Fântâna Elfilor, construită în 1899, aminteşte, încă, de ei. Dar după plecarea elfilor, locuitorii au fost nevoiţi să se descurce singuri, şi s-au descurcat.

Autor Oana Hanganu

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s