Ramses al II-lea cel mai mare faraon al Egiptului Antic

Ramesses II

„Pentru a ajunge un mare faraon, trebuie să fi un războinic curajos, un constructor măreţ, un scrib educat şi un preot pios”, nota însuşi Ramses al II-lea, pe un papirus.

Începuturile domniei, după moartea lui Seti I
Cel care a petrecut 67 de ani pe tronul Egiptului, Ramses al II-lea, a devenit faraon al Egiptului în anul 1279 î.Hr., imediat după moartea tatălui său, Seti I.
Seti I a fost cel de-al doilea faraon al dinastiei a XIX-a, fiul lui Ramses. Într-o campanie în Asia, Seti I a condus în luptă trei divizii, însumând fiecare un număr de 60.000 de soldaţi. El a reocupat garnizoanele şi oraşele aflate în teritoriul Siriei şi a readus Damascul sub control egiptean. De asemenea a încheiat o reconciliere cu regele hitit care avea să devină, în timpul lui Ramses al II-lea unul dintre cele mai puternice popoare din acea zona. Seti I, împreună cu fiul său, Ramses al II-lea, au luptat în bătălia de la Kadesh. Fiul lui Seti I, Ramses al II-lea, „Cel prea iubit de RA”, a purtat Egiptul, spre glorie, în numeroase războaie, a ridicat monumente uriaşe, construcţii care au rezistat vicisitudinilor timpului, până în zilele noastre, a avut numeroase soţii, dar toată viaţa a fost subjugat de frumuseţea primei soţii Nefertari.
Dragostea sa pentru Nefertari, alături de dorinţa de a fi divinizat de supuşii săi, au fost cele două obsesii care l-au urmărit întreaga viaţă.
Era conştient, la moartea tatălui său, când împlinise deja vârsta de 29 de ani, asupra faptului că pentru a ajunge un mare conducător, divinizat de poporul său trebuia de la bun început să fie un războinic curajos, un constructor măreţ, un scrib educat şi un preot pios. Toate acestea, de-a lungul îndelungatei sale existenţe fizice, de 96 de ani, a ajuns să le îndeplinească, mai mult sau mai puţin; important pentru acest faraon a fost faptul că a reuşit să devină, în faţa poporului său, “cel preaiubit de către Ra”.
Pentru visul de divinizare Ramses al II-lea trebuia să rezolve şi problema originii mamei sale, Tuya, care nu avea sânge regal, fiind o simplă concubină a faraonului Seti I. Peste ani, denaturând adevărul, Ramses al II-lea îşi va prezenta mama ca pe o regină adevărată, soţie a lui Seti I.

Temple_relief_from_Wadi_es-Sebua_by_Dennis_G._JarvisDupa accederea la tron, Ramses II a întemeiat o noua capitală regală lânga Avaris, pe care a numit-o Pi Ramesse Aa-nakhtu, adică Casa lui Ramses, cel prea iubit de Amun şi copleşit de victorii.
Dincolo de alimentarea cultului personalităţii, această alegere a fost facută, de tânărul şi întreprinzătorul faraon, din raţiuni politice şi militare. Trebuie precizat faptul că la Avaris se afla un oraş-garnizona unde, pe timp de pace, staţiona cea mai mare parte a armatei egiptene.
Spre deosebire de alţi faraoni, pe câmpul de luptă, Ramses al II-lea îşi asuma calitatea de conducator suprem, astfel că, de fiecare dată când asirienii, nubienii, libienii sau hitiţii ameninţau graniţele imperiului, pleca la razboi în fruntea supuşilor săi.
După bătălia de la Kadesh, împotriva oştilor lui Muwattalish, căpetenia hitiților, Ramses al II-lea ar fi repurtat o victorie zdrobitoare.
Scene ale acestei confruntări au fost ilustrate ulterior de-a lungul pereţilor a peste zece temple, printre care cel de la Karnak, Abu Simbel si Ramesseum. Faraonul este înfăţişat ca un adevărat erou, ucigând mii de hitiți, inclusiv pe regele acestora, Muwattalish, cu care, mai târziu a semnat primul tratat de pace, fapt ce confirmă, că practica manipulării poparelor se pierde în negura istoriei omenirii.

Fatada templului de la Abu Simbel

O parte din egiptologi consideră că semnarea tratatului dintre Ramses al II-lea şi regele hitiţilor a jucat un rol de alianţă, dintre egipteni şi hitiţi, deosebit de important, faraonul însurându-se, mai târziu cu trei fiice şi două nepoate ale regelui Muwattalish.
Cu toate că a exagerat de multe ori, în aprecierea realizărilor sale, Ramses al II-lea este considerat ca fiind cel mai mare faraon.
În timpul domniei sale, Imperiul Egiptean a atins apogeul, încorporând Libia, Egiptul, Sudanul, Iordania, o mare parte din Arabia Saudită, Irakul, Siria şi o bună parte a Turciei din zilele noastre.
Acest imens teritoriu a fost guvernat de Ramses de-a lungul a zeci de ani, presăraţi cu multe victorii şi înfrângeri. Astfel, „Alesul, egalul şi preiubitul lui Ra” nu stătea niciodată prea mult timp într-un loc. Cutreiera în permanenţă teritoriul imperiului său, apărând, fără a fi anunţat, la evenimente mărunte (nunta unui muncitor) sau importante (ridicarea unui templu), reamintind supuşilor săi că, indiferent cât de departe trăiesc de capitală, nimic nu se întâmpla în țara Egiptului fără ştirea şi voia sa.
Prosperitatea indiscutabilă a populației, victoriile care au făcut din Egipt cel mai mare imperiu al momentului, monumentalele constructii ridicate – toate acestea, dublate de propagandă, au facut ca spre sfârșitul vieții Ramses cel Mare sa fie privit ca un zeu.

Ramses al II-lea nu a fost “faraonul biblic” şi nici un altul după el, afirmă specialiştii egiptologi
O bună perioadă de timp, Ramses al II-lea a fost identificat cu faraonul biblic, care i-a persecutat pe evrei. Această ipoteză se baza pe faptul că în Biblie este menţionat episodul construirii capitalei lui Ramses al II-lea cu robi proveniţi din seminţia evreilor.
Mult mai târziu, cercetătorii contemporani au stabilit că domnia lui Ramses al II-lea a acoperit doar perioada captivităţii evreilor.
Unii autori moderni l-au identificat pe faraonul din timpul exodului cu fiul şi succesorul lui Ramses al II-lea, Meneptah, iar alţii cu Ahmose (Amosis) I, întemeietorul celei de-a 18-a dinastii. Conform girului dat de istoriografii egiptologi, fuga evreilor din Egipt nu este confirmată de nici o sursă egipteană, mai ales că nicăieri nu apare că vreun faraon ar fi murit înecat împreună cu armata sa.

Car de lupta in Egiptul lui Ramses IIDespre frumuseţea lui Nefertari şi importanţa celorlalte trei soţii ale faraonului
Tradiţia egipteană aminteşte de faptul că Ramses al II-lea a avut 200 de neveste şi concubine, femei care i-au zămislit 96 de fii și 60 de fiice, lucru obişnuit la curţile marilor imperii ale Antichităţii. Numai patru dintre acestea au jucat un rol important în viaţa faraonului: Nefertari, Istnofret, Bent’anta şi Merit-Amun.
Nefertari a fost prima soție a faraonului, sora sa vitregă, favorită devenită regină a Egiptului. Ramses a luat-o de soaţă când aveau amândoi numai 15 ani. De la aceasta l-a avut pe Amun-her-khepseshef, primul băiat născut, căruia i-au urmat alţi trei baieţi şi două fete. Despre frumusețea, fără egal, a lui Nefertari, Ramses al II-lea nota pe unul dintre papirusurile sale, rămase până astăzi: ”Pentru ea răsare Soarele. Este cea mai frumoasă femeie de pe Pământ”.
Se bănuie că Nefertari a guvernat imperiul alături de soţul ei, iar acesta, în memoria ei a construit, cel mai frumos mormânt, din Valea Regilor, marele templu Hathor de la Abu Simbel. Nefertari, Nefertari Merytmut sau Mut-Nefertari, (circa 1300–1250 î.Hr.), ca prima soţie a lui Ramses, a fost una din cele mai cunoscute regine egiptene după Cleopatra, Nefertiti şi Hatshepsut.

Fiica si sotie a lui Ramses II

După 25 de ani de domnie, prima soţie a lui Ramses al II-lea, Nefertari moare, moment în care Ramses se va uni cu Istnofret, care a fost încoronată ca regină a Egiptului. Din această poziţie, noua regină a administrat nordul Egiptului. Istnofret îi naşte faraonului pe cei mai importanţi urmaşi ai casei imperiale: Meneptah, succesorul faraonului, şi Khamwese, Marele Preot al templului Ptah de la Memphis.
Mormântul lui Istnofret nu a fost descoperit încă.
După moartea lui Istnofret, Bent’anta a devenit concubina şi apoi nevastă a tatălui ei, Ramses al II-lea. Este o enigmă a istoriei faptul că, numele ei nu este egiptean, ci sirian, şi se tălmceşte ca „ Fiica a lui Anath”, o zeitate păgână pentru egipteni.
Cea mai cunoscută reprezentare a Bent’antei este statuia din curtea principală a templului Karnak. Şi Bent’anta a fost înmormântată, ca şi celelalte două soţii, în Valea Regilor, cu toate onorurile cuvenite unei suverane.
Istoricii arată că după moartea lui Nefertari, Ramses II, a luat-o de nevastă şi pe cea mai în vârstă dintre fiicele sale, Merit-amun, care se spune că îi semăna la înfăţişare lui Nefertari. Aceasta, în timpul vieţii, a deţinut titlurile de „Superioară” şi „Maestra Haremului lui Amun-Ra”, „Fiica cu Faţa Splendidă” şi „Frăgezimea Curţii”.

Ramses al II-lea a fost un constructor măreţ, după cum şi-a propus în tinereţe
În timpul lungii sale domnii, Ramses II a ridicat numeroase edificii – temple, palate, statui gigantice, şi grădini splendide. O bună parte dintre aceste edificii, fără egal, s-au pierdut, însă cele mai importante sunt în picioare şi în zilele noastre. Astfel, cele două temple înrudite de la Abu Simbel, descoperite întâmplător de J.L. Burckhardt în anul 1813, sunt considerate, nu doar nişte monumente magnifice ale Egiptului Antic, ci şi adevărate comori ale patrimoniului mondial.

Inelul lui Ramses II cu cei doi caluti favoriti

Re-Harakhte a fost dedicat principalilor trei zei din panteonul egiptean, iar Hathor – soției favorite a lui Ramses, Nefertari. Primul templu are 32 metri înălţime şi 38 metri lăţime, iar faţada îi este decorată cu patru statui înalte de 20 de metri, care îi reprezintă pe Ptah, Re-Harakhte, Amun-Ra şi pe Ramses II însuşi.
Templul Hathor are aceleaşi dimensiuni, numai că cele patru statui îi înfăţişează pe Amon-Ra, pe soţia sa Hathor, pe Ramses al II-lea şi pe Nefertari.
Atât în statuile din acest templu, cât şi în celelalte reprezentări (statui sau picturi) ale cuplului faraonic, Ramses II și Nefertari au aceeași înălţime, un fapt unic în toată arta egipteană antică, ştiut fiind faptul că, de obicei, faraonii obişnuiau să-și înfăţişeze soţiile cu două-trei capete mai scunde decât ei. Se poate interpreta că aceasta este încă o dovadă în plus a iubirii pătimaşe şi profunde pe care Ramses i-a purtat-o primei sale soţii.
Ipet-isut, numele antic al complexului de la Karnak, însemnând „Cel mai sacru loc din lume”,Karnak este cel mai mare complex religios construit vreodată şi reprezintă chintesenţa măiestriei şi a geniului a 13 generaţii de arhitecţi ai Egiptului Antic.
Complexul este compus din 3 temple uriașe, 10 temple de dimensiuni mai modeste, numeroase asezăminte şi grădini care se întindeau pe o suprafaţă de peste 100 de hectare.

Contributia lui Ramses al II-lea la Ipet-isut, ansamblul fiind construit în mare măsură, după ce faraonul a ajuns la tron, este semnificativă: al doilea pilon al Marelui Templu al lui Ra, hala templului lui Abydos şi celebra Sala a Coloanelor.
Prin Colosul Ramses, trebuie înţeles un colos de calcar, reprezentând o enorma statuie înaltă de aproximativ 10 metri.
În anul 1820, când a fost descoperit de către italianul Giovanni Caviglia, colosul era deja deteriorat, nemaiavând mâini şi picioare. Se bănuie că, la început, dimensiunile acestei statui era de 30 metri, aceasta fiind amplasată, cel mai probabil, lângă templul Ptah.
Aşa cum se mai întâmplă uneori în istorie, aşa s-a întâmplat şi cu “Ramesseum”, fabulosul ansamblu mortuar al lui Ramses al II-lea.
Marele faraon al Egiptului, a poruncit să i se construiască fabulosul templu mortuar, lângă mormântul tatălui său, Seti I.
Din nefericire, arhitecţii de la acea vreme, probabil orbiţi de grandoarea construcţiei ce avea să se ridice, nu au luat prea bine în calcul locul unde trebuia amplasată. Aceştia s-au apropiat poate prea mult de albia Nilului. Lucrul acesta a făcut ca din grandiosul edificiu să se mai afle în picioare doar câteva colonade, din ceea ce bănuie că ar fi putut să fie cel mai fastuos mausoleu al tuturor timpurilor.
Astfel, în finalul unei succinte prezentări trebuie reamintit faptul că, Ramses al II-lea, după Seti I, este al treilea faraon al celei de-a XIX-a Dinastii a Egiptului, în Noul Regat. Acesta este considerat ca fiind cel mai cunoscut şi cel mai mare faraon al Egiptului Antic.
Succesorii săi şi poporul egiptean l-au supranumit „Marele predecesor” şi-l numesc, şi astăzi, cu afecţiune „Sese”.

Autor Ștefan Nicolae

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s